Acest minunat exercițiu, care se numește “Forgiveness” – în traducere Iertarea – este un instrument foarte puternic care ne poate ajuta să inițiem un proces de vindecare emoțională pe mai multe nivele.
Meditația “Iertarea” a fost concepută cu ocazia comemorării evenimentelor tragice din 11 septembrie 2001 dar, în același timp, este darul Institutului Monroe pe care îl oferă tuturor celor care poartă în inima lor amintiri dureroase sau răni emoționale, de orice natură ar fi acestea.
În lumina evenimentelor triste din septembrie 2001, intenția Institutului Monroe este înălțătoare iar meditația în sine cutremurător de frumoasă prin oportunitatea pe care o oferă unei națiuni întregi de a vindeca rănile profunde prin actul iertării. Intenția lor prin această meditație este aceea să ne conecteze pe toți în acest proces de vindecare și fiecare dintre noi să beneficiem de puterea vindecătoare a iertării, fie că este vorba de o tragedie de proporții naționale sau propriile noastre tragedii personale.
România a avut propriile ei perioade dificile în ultima jumătate de secol, dar și înainte, iar această meditație este foarte potrivită pentru vindecarea rănilor – la nivel de țară dar, de asemenea, și la nivel de comunitate, de familie și individual.
Meditația „Iertarea” poate fi calea prin care putem schimba răul în lumină, ura în toleranță, dușmănia în pace.
Deoarece exercițiul este dirijat în limba engleză, împreună cu Andrea ne-am gândit să facem o traducere, astfel încât, și cei care nu cunosc limba engleză să se poată bucura de beneficiile pe care le oferă această meditație. Așa că, citiți traducerea, deschideți-vă inima și gândindu-vă la mesajul ei, pur și simplu, ascultați meditația.
IERTAREA
de Peter Russell
Doresc să abordez esența iertării, ce înseamnă aceasta cu adevărat, și să vă ofer un exercițiu care sa vă ajute să iertați.
Iertarea nu este întotdeauna ușoară. Dacă ne simțim atacați sau răniți, putem crede că singura modalitate de a calma durerea noastră este de a riposta, într-un fel sau altul, tot prin atac. E ca și cum am dori ca alții să știe cât de mult ne doare, iar iertarea în astfel de momente este foarte îndepărtată de mintea noastră. Să iertăm, ar putea părea că dăm în retragere în fața cuiva sau că trecem cu vederea, spunând: „Știu că ai greșit, dar n-am să te pedepsesc de data aceasta.”
Adevărata iertare spirituală este însă mult mai mult decât a „trece cu vederea” greșelile altora. Adevărata iertare este de fapt un proces de vindecare profundă pentru ambele părți. În Biblie, cuvântul grecesc care este tradus ca „a ierta” este „Alphesis” și sensul lui literal, este a da fizic drumul la ceva, a elibera, le fel cum dăm drumul la o frânghie, sau la un băț, sau la orice alt lucru pe care l-am ține încleștat în mână. A da drumul înseamnă a elibera înverșunarea noastră față de ceva sau cineva.
Iertarea, nu este numai o eliberare fizică ci, mai degrabă, o eliberare mentală și emoțională. Eliberarăm încleștarea cu care mintea noastră se agață de evenimente din trecut sau de un incident. De fapt, renunțăm la judecățile și revendicările pe care le tot întreținem. Renunțăm la convingerile noastre despre cum ar fi trebuit să se comporte alții, ori ce au făcut greșit.
Atunci când cineva nu se comportă așa cum ne-am fi așteptat sau cum ne-ar fi plăcut, avem tendința să ne simțim ofensați. Și, atunci, este ușor să credem că cealaltă persoană este de vină că noi suntem supărați, că ei sunt responsabili pentru sentimentele noastre de supărare.
Dar dacă cercetăm în profunzime, descoperim că, de multe ori supărarea noastră vine de la modul în care noi am interpretat comportamentul lor. De fapt, noi suntem cei care ne ofensăm pe noi înșine. Ne producem supărarea prin interpretarea noastră asupra modul în care ceilalți s-au comportat … povestea pe care ne-o tot spunem despre ce au făcut, cât de răi sunt și cum ar fi putut să fie.
Astfel, judecățile noastre care ne întorc împotriva lor, sunt cele care creează sentimentele de supărare. Atunci când ne agățăm de o judecată, persoana pe care o rănim cel mai mult este, de fapt, propria noastră persoană, ceea ce este destul de ironic, pentru că noi credem că atunci când judecăm pe cineva îl facem să se simtă prost … dar, de fapt, noi suntem cei care ne simțim așa. Ne creăm suferințe suplimentare nouă înșine.
Iertarea adevărată vine din eliberarea judecăților pe care le purtăm în noi. …. eliberându-ne de încleștarea cu care acestea ne stăpânesc mintea. Și, ceea ce ne poate ajuta cu adevărat să facem aceasta, este de a ne pune în postura celeilalte persoane. Veți vedea că, dacă am putea înțelege cu adevărat motivele lor – de ce au făcut ceea ce au făcut, ce au gândit și ce au simțit, temerile și suferințele lor, judecățile pe care le-ar fi putut avea, propriile lor condiționări din trecut – toate influențele din viața lor care i-au condus în acel moment, atunci am putea să începem să înțelegem de ce au făcut ceea ce au făcut.
Am putea începe să recunoaștem faptul că deși nu s-au comportat așa cum ar fi trebuit, într-un fel, s-au comportat exact așa cum a trebuit – exact așa cum a trebuit, având în vedere toate influențele care i-au condus până în acel punct. Putem spune că, propria lor stare de spirit de confuzie i-a determinat să se comporte în acest fel. Dacă ar fi văzut lucrurile altfel, ei nu s-ar fi comportat în acel mod.
Dalai Lama a spus odată: „În ultima instanță, scopul fiecărei persoane este, pur și simplu, de a-și găsi pacea sufletească.”
Iar iertarea începe atunci când ne dăm seama că persoanele care ne-a rănit, au dorit exact ceea ce ne dorim și noi. În felul lor, au căutat să găsească mai multă pace, pentru a-și alina suferința. Dar, din cauza stării lor de confuzie, au făcut aceasta în moduri care au interferat cu încercările noastre de a ne găsi pacea sufletească și, în felul acesta, ne-au provocat și mai multă suferință. Astfel, punându-ne în locul celeilalte persoane dobândim înțelegere, ceea ce aduce empatie și compasiune.
Prin urmare, în acest exercițiu aș dori să vă dăruiesc o rugăciune simplă pentru iertare, o rugăciune care provine din tradiția budistă. Așa că … relaxați-vă … observați cum vă simțiți … observați senzațiile din corpul vostru … observați că tensiunea … odată ce luați cunoștință de ea, va începe să se atenueze și să se dizolve. Și, pe măsură ce corpul începe să se relaxeze, de asemenea, și mintea voastră începe să se relaxeze odată cu el. Sunetele pe care le auziți în fundal, de asemenea, vă vor ajuta să intrați într-o stare mai profundă de pace și odihnă.
Și pe măsură ce mintea începe să se liniștească, ascultați aceste fraze … meditați asupra lor și permiteți să pătrundă adânc în adâncul ființei voastre … lăsați-le să pătrundă în inima voastră.
Mai întâi, să îi iertăm pe alții pentru faptul că ne-au rănit.
Dacă anumite persoane, din cauza stării lor de confuzie, mi-au produs suferință în orice fel … cu bună știință sau fără să își dea seama… Le iert.
Dacă anumite persoane, din cauza stării lor de confuzie, mi-au produs suferință în orice fel … cu bună știință sau fără să își dea seama… Le iert.
Dacă anumite persoane, din cauza stării lor de confuzie, mi-au produs suferință în orice fel … cu bună știință sau fără să își dea seama… Le iert.
Iar acum, să ne cerem iertare pentru faptul că i-am rănit pe alții.
Dacă, din cauza propriei mele stări de confuzie, am produs suferință cuiva, în orice fel … cu bună știință sau fără să-mi dau seama… îmi cer iertare.
Dacă, din cauza propriei mele stări de confuzie, am produs suferință cuiva, în orice fel … cu bună știință sau fără să-mi dau seama… îmi cer iertare.
Dacă, din cauza propriei mele stări de confuzie, am produs suferință cuiva, în orice fel … cu bună știință sau fără să-mi dau seama… îmi cer iertare.
Și acum, să ne oferim iertarea nouă înșine.
Pentru toate modurile în care propria mea confuzie m-a determinat să îmi provoc suferință, sau să fiu nedrept cu mine, mă iert pe mine însumi.
Pentru toate modurile în care propria mea confuzie m-a determinat să îmi provoc suferință, sau să fiu nedrept cu mine, mă iert pe mine însumi.
Pentru toate modurile în care propria mea confuzie m-a determinat să îmi provoc suferință, sau să fiu nedrept cu mine, mă iert pe mine însumi.
În cele din urmă, dacă există cineva, inclusiv propria mea persoană, pe care încă nu sunt pregătit să o iert, îmi acord iertare pentru aceasta.
Dacă există cineva, pe care încă nu sunt pregătit să o iert, îmi acord iertare pentru aceasta.
Dacă există cineva, pe care încă nu sunt pregătit să o iert, îmi acord iertare pentru aceasta.
Să încheiem acum cu o rugăciune foarte simplă:
Fie ca eu să exist în pace.
Fie ca cei pe care îi iubesc și îi prețuiesc să existe în pace.
Fie ca cei care m-au rănit să existe în pace.
Fie ca toți oamenii să existe în pace.